Indicatorii de încredere măsurați de Comisia Europeană au crescut în România în septembrie, evoluție divergentă față de cea de la nivel european, unde au scăzut pentru a șaptea lună consecutiv. Analiștii se așteaptă la o stagnare a economiei românești în trimestrul al patrulea, după o contracție în trimestrul al treilea, în timp ce la nivel european este anticipată o prelungire a stagflației.
Indicatorul de încredere în economie a scăzut în august ca urmare a datelor mai slabe din comerț și servicii.
Încrederea în economie a scăzut ușor în iunie, după ce în mai ajunsese la cel mai ridicat nivel de la începutul pandemiei. Toate sectoarele, cu excepția serviciilor, au înregistrat o contracție în iunie, dar economia este așteptată să fi rămas în expansiune în trimestrul al doilea.
Încrederea în economie a crescut puternic în aprilie și a recuperat aproape integral pierderile cauzate de pandemia COVID-19. Cea mai mare accelerare a fost în sectorul serviciilor, dar au fost recuperări importante și în comerțul retail și construcții, în timp ce industria manufacturieră a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 14 ani, susținută de evoluțiile similare din zona euro.
Indicatorul percepției asupra economiei (ESI – economic sentiment indicator) a crescut cu 2,7 puncte în decembrie la 89,9 puncte, și a revenit astfel aproape de nivelul din septembrie, adică de maximele de după declanșarea pandemiei COVID-19.
Indicatorul privind încrederea în economie a scăzut pentru prima oară în șase luni în octombrie, cele mai afectate sectoare fiind serviciile și industria. Octombrie a adus o creștere accelerată a cazurilor noi de îmbolnăvirii cu COVID-19 și noi restricții de funcționare pentru sectorul serviciilor.